Cea mai veche versiune a originii numelui satului este asociat cu numele lui Chiril Roman, care este menționat în documentele istorice din 1622, ca participant la vânzarea terenurilor situate pe acest teritoriu. După cum mărturisesc documentele de pe vremuri, proprietarii acestui teren au fost în continuă schimbare, dar numele a rămas și la început a fost constant confundat cu denumirile anterioare ale acestei zone: Ocelești, Pârlița, Căpinești. Statutul oficial al satului Romănești a fost dat în 1813, după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Anul acesta este considerat data înființării satului Romăneşti . E vestit, încă de atunci, prin producţia de vin care a fost exportat pentru masa ţarului rus. E amplasat într-o cupă formată între dealurile mioritice.
În conformitate cu prevederile art.14. 2 lit(m) al legii nr.436-XVI din 28.12.2006, privind administrația publică locală constituie baza juridică pentru elaborarea Statutului UAT,de către autoritățile administrației publice locale ce se conduc în activitatea lor.
Primăria Romăneşti- Unitate Administrativ-teritorială de nivelul întii,activează În baza Legii nr.764-XV din 27 decembrie 2001, privind organizarea administrativ-teritorială a R. Moldova.
Romăneştiul este situat între dealuri şi e luminat din toate părţile de razele soarelui. De demult se ştie că această localitate se găseşte pe aceeaşi latitudine ca şi Burgundia. O însemnătate specifică o are şi acest landşaft unic prin construcţia sa .Dealurile dintre riurile Cogilnic şi Lunga redau acea însemnată ,,cupă”, care este o bună apărătoare de vinturi reci.Condițiile prielnice,care persistau aici,dau posibilitate de a obţine diferite vinuri de masă.
Anul 1812 devine însemnat pentru apariția satului nostru,deoarece Basarabia a intrat în componența Imperiului rus şi învingătorul lui Napoleon,Alexandru I,a invitat vinificatori din Franţa.
A creşte soiuri de poamă europene şi a produce vin de elită este costisitor. De aceea cele mai bune soiuri de viță- de -vie se aflau în posesia celor bogaţi, aparţinînd familiei imperiale,care stăpînea în Basarabia.
Moşia casei Romanov a dat denumirea acestei localități,,Romăneşti”
În 1850 a fost construită uzina de vin a Măriei Sale numită,,Romăneşti” Uzina transporta vin pentru masa țarului.
În anul 1917 localitatea,,Romăneşti” devine proprietatea vinificatorului Cristea I.B.după cantitatea de vin produsă,localitatea era considerată cea mai mare din regiune.
În anul 1944 s-a organizat sovhozul-fabrică Romăneşti-întreprindere a asociației Agro-industiale,,Moldvinprom” din raionul Orhei,sediul Romăneşti. Astfel a început să se dezvolte şi satul Romăneşti.
Iazurile din satul Romănești pot fi folosite pentru diverse activități recreative, precum pescuitul sau plimbările cu barca. Mulți locuitori și vizitatori se bucură de frumusețea naturală a acestor iazuri și de atmosfera liniștită și relaxantă pe care o oferă.
Conacul (Vila) familei Romanov este un monument de arhitectură de importanţă naţională din satul Romănești, construit la începutul secolului al XX-lea. Actualmente, se află în stare de degradare.
Un loc important e monumentul din sat. Aici vin absolvenţii liceului, tinerii căsătoriţi, vin săteni pe 2 martie, pe 9 mai cu buchete de flori. În spatele monumentului este biserica din Romăneşti.
În aceeaşi zonă se găseşte oficiul medicilor de familie din Romăneşti care deserveşte populaţia din 4 sate.
În casa de cultură Romăneşti activează mai multe oficii (oficiul poştal, oficiul ÎM Serv-Com Romăneşti, oficiul Străşeni Gaz, biblioteca s. Romăneşti).
Tradiţiile, obiceiurile, sărbătorile locale.
Sărbătorile sunt o parte componentă a activităţii satului, căci uneşte, motivează cetăţenii spre colaborare,cooperare. Una din tradiţii nou formate e Ziua Satului, sărbătorită cu multă voioşie în fiecare an, pe 23 iulie:
